Să ştii că e reală zicala asta! Şi cât se poate de "pe bune". Mai ţii minte ce am scris în postarea Poate că visez? O parte din visarea mea cu ochii deschişi a început să se adeverească. Din păcate nu aia în care îmi zic fetele că sunt drăguţ, nu, nu aia! Mai degrabă partea în care mă recunosc oamenii pe stradă. Dimineaţa, înainte să merg la facultate-şi să dau parţialul-un om de vreo 30 de ani mă salută, simplu:"Salut!". Poate m-a confundat, îmi zic.
După ce ies de la facultate, o studenţica(hi! hi! hi!) mă salută şi ea, în treacăt:"Salut Geo...", şi nu am mai auzit bine, dar mie mi s-a parut că a zis Johnny. La fel de mirat, îmi pun o faţă de tipul Who, me?! şi mă uit în spate după domnişoara, nu o cunosc.
Oameni buni, e bine să fii blogăr! Zic eu! Deşi ma îndoiesc că dânşii mă cunoşteau de pe celmaideblognumenuexista.
Tweet
Mister....:))
RăspundețiȘtergere