Dimineaţă mă îndreptam voios spre facultate, ştiţi şi voi ce voios poţi să fii într-o luni dimineaţă, şi cu gândurile la a doua zi, care e liberă, de la bunul guvern. Şi mergeam eu cu paşi vioi şi cu un zâmbet pe faţă, devenit grimasă, mă opreşte o domnişoara în alb. Mă pune să scriu un obicei prost la care să renunţ. Şi îl scriu, îmi dă un săculeţ de grâu, cică să pun seminţele să crească... nu mai ţin minte exact că eram vioi, o vioşenie de luni dimineaţă.
Şi aşa intrai eu în Ţara lui Andrei.
PS: Obiceiul prost era să nu mai fiu rău cu colegii mei, da nu renunţ, e plăcut să fii răutacios. Hi hi hi!
Tweet
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu